rezumat. pun punct si de la capat...

imi place sa-mi zic in minte celebra replica: "I'll be back!" si zic k-mi place din simplul fapt k atunci knd te intorci ai forte noi, o dorinta criminala p care vrei sa o duci la capat, vrei sa treci peste urmatorul obstacol si tot asa.
ajunge cu deprisiile, asteniile sunt in flori, gripe, griji etc. sa va anunt sau nu, sa va informez sau nu. eu tot va spun. oficial, tara noastra se duce de rapa si in ultimul moment al ei de glorie mai vrea sa faca o fapta buna. si aku o sa ziceti: ooo da... defapt asa e... a facut un salt urias, precizand faptul k vom primi si noi 3 lei si-o acadea pana la sf liceului, dar mai mult, s-a dat o ordonanta sau ceva d genu prin care ne informeaza p noi, "viitorii piloni ai tarii", k din luna martie, adik incepand d aku, scumpele noastre alocatii vor ajunge la 40 d lei... o suma exorbitanta si ce mai... mai bine schimb subiectul... politica ceva? da... elena basescu este reprezentata pnl sau cum o fi, este reprezentanta tinerilor... inundatii cat cuprinde si km atat de la focus by nebunia la mana a 2-a... pun punct si de la capat... semnez, cezara

povesti din mrejele somnului... partea a 2-a

Aseara m-am intalnit cu o prietena din facultate, si pe langa multe vorbe si povestiri de cum a decurs primul semestru` ...in noapte tarziu cand mergeam taras cu pasi marunti spre casa, am ajuns sa vorbim despre vise, vise care au fost marcante si nu pot fi uitate de-a lungul timpului, si unul din ele incepe cam asa.....

Am adormit cu greu seara, era cu o zi inaintea examenului de anatomie, inceput de septembrie, inchizand ochii si intunecandu-se imaginea, m-am trezit intr-un taxi, nu stiam unde sunt, m-am uitat pe geam, era noapte si am observat un indicator cu limita de viteaza 20Km, apoi am trecut un podet, iar acelasi indicator, apoi iar am trecut podetul si treptat se intunecase imaginea. M-am trezit pe sosea, la marginea orasului meu in drum spre crang, ma uitam la un teren si ma gandeam cum o sa-mi construiesc viitoarea casa si ziceam: "nu pot sa ma duc mai in stanga, ca intru in hatul omului" ...cu toate ca soseaua era libera, nu era nici o masina, eu stiam ca trebuie sa intru in masina mea, ma intorc, deschid usa si intru... se intunecase imaginea si m-am trezit in acelasi taxi, acelasi indicator cu limitare de viteaza, apoi podet, iar indicatorul... intre timp intrasem in panica... am scos telefonul cu gandul a-mi suna o colega, cand ma uit in agenda nu recunosteam nici un nume, nici un numar de telefon... sun... sun pe cineva ce avea numele asemanator ca cel din agenda mea... imi raspunde, eu o intreb: "mai, cand te sun, ce-ti apare pe ecran?" ea imi raspunde: "pai, imi apare ca ma suni" eu iar o intreb: "mai nu, cand te sun, ce apare scris pe ecran?" si iar imi spune: "pai mai, imi apare daca sa raspund" ...se intuneca imaginea, ma trezesc in sala de examen la anatomie. Profesoara imi spune sa trag un bilet, bine-nteles il trag si imi spune sa ma duc in banca 3, langa cuier. Ma asez, cand ridic ochii era deja proba grila (grila se da la proiector) si observ un subiect de anul 2 pe fundal rosu. Studentii din sala atentioneaza profesoara ca noi inca nu am facut materia. Profesoara spune: "Cred ca am gresit slide-urile, daca e dam examenul joi." Apoi s-a uitat la mine si mi-a spus: "stiu ca tu esti intr-o situatie delicata, dar stai linistit ca joi scapi" ...iar s-a intunecat imaginea si m-am trezit in taxi. Acelasi lucru, noapte afara, indicatorul cu 20km, apoi treceam podetul... scot repede telefonul, si iar printre numere necunoscute imi sun "colega" si o intreb la fel: "mai, cand te sun, ce-ti apare pe ecran?" evident, ea imi raspunde la fel: "pai, imi apare ca ma suni" ...la care eu am inceput sa-i zic speriat: "mai, nu stiu cine sunt, nu stiu unde ma aflu, sunt intr-un taxi si nu stiu unde merg, ajuta-ma caci nu stiu cine-s si ce e cu mine, zi-mi te rog ce-ti scrie pe ecranul telefonului cand te sun" iar ea imi da un raspuns simplu: "imi apare ca tu ma suni, si daca sa-ti raspund" ...si o intreb repede: "bun bun, si cine sunt eu?" ...dar intre timp se intunecase imaginea si m-am trezit intr-o camera de copil... ma simteam mic de statura si nici nu prea puteam vorbi... ies din camera si vad la o masa o doamna si un domn. Doamnei ii fac semn cu mana sa vina pana la mine... Doamna se pare ca era mama mea, avea in jur de 50 de ani, cu parul drept, maroniu, cu volum, dar tuns scurt. O intreb: "mami, cine sunt eu?" ea imi zice: "cum, nu stii cine esti?" si i-am zis: "chiar nu stiu" ... ea incepuse sa rada. Imi intinde un pachet, invelit in hartie de ambalaj cu model si culoare rozalie. Pe el scria "Happy birthday Willow" si intre timp, Doamna imi zice: "uite, asta este cadoul de ziua ta de la prietenele tale" ...ma uit putin cam stramb la ea si ma intreb: "prietenele mele?!" auzind ca e cadou de ziua mea, o intreb: "dar cati ani am implinit?" Doamna incepuse sa zambeasca si ma intreaba: "dupa tine, cati ani crezi ca ai?" ...stau bine sa ma gandesc apoi ii zic "vreo...24?" Doamna incepuse sa rada, spunand: "ce gluma frumoasa pentru o fetita de 6 ani" ...si s-a ridicat iesind din camera ducandu-se catre domnul de la masa, care parea a fi tatal meu si ii povesteste despre ceea ce am spus. Ies din camera si iau telefonul doamnei si ma uit in agenda... aceleasi nume ca in telefonul meu din taxi, sun repede si iar aceeasi intrebare "cand sun, ce-ti scrie pe ecranul telefonului?" evident acelasi raspuns: "imi apare ca ma suni" ...se intuneca imaginea si ma trezesc iar in taxi, de data asta nu se mai repeta drumul si vedeam ca se face lumina afara, crapa de ziua, si pe cat se lumina afara, eu ma trezeam la realitate si afara intr-adevar crapa de ziua.

In acea zi aveam examen la anatomie, profesoara ma roaga sa trag un bilet, am tras biletul numarul 6, inca nu mi-am dat seama pe moment, apoi imi spune sa ma asez in banca 3, langa cuier. Deja incepusem sa tremur, si dupa ce am terminat proba scrisa, a inceput grila la proiector, subiectele care trebuiau, dar pe fundal rosu. Examenul l-am luat, fiind ziua de joi si eu am scapat, rezolvandu-mi si situatia delicata de a-mi obtine transferul la stomatologie... Singurul lucru pe care nu mi-l aduc aminte este numele de familie, care si el era scris...

poveste din cuvintele lui

...si inc`-odata trecu` o zi... se uita la cerul zugravit in gri, cineva sa-l poata inspira, se gandeste la zilele ce curg, la zilele ce vin, intalnind lucruri noi, le intampina cu un zambet, ori le imbratiseaza cu o tristete vesela, inca se gandeste la acel puzzle, iar lasa timpul a curge... Te-ntreaba pe tine, i-ai citit vro-data numele? ...l-ai observat atunci stand in fata ta, uneori chiar rugandu-te? ...alergand pe umbrele flacarilor, rugandu-te sa ramai, fum negru si inecacios, ii inconjoara castelul batran, in colturi panze de paianjen, cu ochii sangerii... rupe-l de acel blestem, al lui nume nu si-l mai aduce aminte, dansand un vals minunat... trandafirii puri din gradina... poate vor incepe a inflori, ziduri groase ce-l inconjoara, te roaga a-l asculta, calcand pe urme albastre, incercand a te urma, lasa-l azi de-ti saruta mana calda, un cadou frumos, o clipa de-al privi in ochi, cuvinte magice, chiar de se exprima dur, bariera ce o aseaza-n fata... inc`-odata in cuvinte fara sens se descrie uneori, lasand loc de un mister, totul ce poate fi legat, cheia fiind in mainile stiind cui...

povesti din mrejele somnului...

...scriu de dimineata, cu ochii impaienjeniti, incetosati, degetele-mi amortite, scriu rar, imi imaginez o voce grava ce abia se exprima, la fel cum imi exprim degetele asupra tastelor, astept apa sa dea in clocot, cafeaua-mi dulce o astept cu drag, imi e teama ca-ntr-o zi noi nu ne vom mai intelege, oboseala ma va rapune si voi avea nevoie de o alta solutie... totodata scriu sa pot scapa de vraja misteriosului somn ce ma atrage in mrejele lui in asa numitul loc pat... cafeaua s-a facut in timpul scrierii, deja acum este pe geam sa se racoreasca putin... acum a venit si piticul de lapte de 6.5g sa-mi mai usureze efortul inimiii de dimineata... voi avea o zi magica, ma voi plimba obligat prin oras, dintr-un colt in celalalt spre a-mi indeplini datoria murdara fata de stat, dar cea frumoasa din punct de vedere al viitorului meu... ziua mea se incheie la 17:30 cand ma voi indrepta cu pasi taras, marunti catre tramvai, voi suporta sunetul de otel batran, calcat de 10 tone de tabla germana aproape ruginita, toate astea timp de vreo 15min pana in varful copoului apoi acasa... imi voi vedea pestisorii cei scumpi, aseara am realizat ca i-am dat putin "deoparte" nu prea am mai stat sa-i admir, dar asta numai 2 zile, si deja m-am simtit de parca nu m-am interesat de ei cam o saptamana. Ma aproprii de final, in cuvinte fara sens ma exprim cateodata, dar sunt captivat acum de mrejele cafelei.....

scuul

...iaca incepu` scoala, si ca distractie am/avem de exemplu lunea 12 ore... nu-i greu: de la 7:30 dimineata pana la 7:30 seara ...sa mai mentionez ca orele sunt fara pauza? sarind cele 10 minute intre ore... in fine, azi foamea m-a impins acasa, asa ca am renuntat la 4ore (2 cursuri) am tras si un pui de somn de 1h juma, numai bine ca m-am trezit extrem de deshidratat, vorbesc foarte serios ca am baut aproape 2 litri de apa proaspata si rece pe nerasuflate ...acum astept cu rabdare sa treaca durerea de stomac, probabil s-au speriat sarmalele de atata volum de apa, problema este ca inca mor de sete si ma cam dor rinichii... anyway, ma imbrac ca incep orele acus ...foarte frumoasa vreme afara, soare si cald, jucariile ies pe strada, chiar daca mi-am facut abonament la autobuz, prefer ca acum sa cobor copoul cu "zambetul" pe buze pana la facultate... autobuzul diseara dupa ore...

cuvinte fara sens

Priveste putin inapoi, parca isi doreste a indrepta lucrurile, un mod stupid de a-si masura prieteniile, cativa pasi gresiti, ar vrea sa-i indrepte, macar sa se stie de ce a facut anumite lucruri, caci nu au fost cu rautate... Curand va striga retragerea, dar vrea sa lase in urma toate lucrurile mergand bine si totul in mod placut, sa nu existe cearta, sa nu existe rautate. Lucreaza la o amintire, nu stie cat timp mai are in fata, "toate lucrurile la timpul lor" isi spune... multe au fost amanate fara rost ...in continuarea cuvintelor fara sens, multe lucruri se reproseaza... "nascut intr-o zi de toamna, cand un fulger atinsese cu duritate pamantul crapat de sete, intinderea lui asemeni unui obraz de om batran, o dimineata trista ce-i drept, se auzea doar vantul cum suera pe strazi, picaturi mari izbindu-se de geamuri, copil ce plangea cu lacrimile lui alaturandu-se picatuilor furioase de ploaie..."

puzzle

...unele lucruri ii sunt intamplatoare, iesind in cale in sensul de a ajuta, cuvinte fara sens, asezate fara rost cu nici o ordine, copil ce-si are viata ca un puzzle cautand in disperare piesele ce reusesc a-l completa, unele lucruri nu merg, asta e, cateodata chiar e dureros sa-i spui cuiva ce este langa tine ca nu o poti integra in puzzle-ul vietii tale, caci na... nu se potriveste, o viata este inainte, rolul nostru este de a reusi a ne completa cu piesele potrivite. Nevoie disperata de completarea dupa care tanjeste, sa caute un "echivalent"? tot incearca si nu reuseste, totodata se simte trist cand este nevoit sa spuna acest lucru, dar asta e, trebuie sa aiba grija si de sufletul lui. Inca se mai gandeste la lucrurile originale, inca nu si-a revenit, a tot ceea ce scriu...si voi scrie in continuare, cel putin mai reuseste a se descarca, nu vreau sa ma repet, dar are nevoie de piesa apartinand puzzle-ului vietii lui...

de la mine pentru nelu ,fara numar

bah nelule...asa esti de d'ooh cateodata...cum dracu mah..zici ca ai creat lumea si omul dupa chipul si asemanarea ta, 'ai?bun,pai si?...lumea nu-i perfecta,omul e si mai imperfect! poi si ce cacat zice asta despre tine???ca esti imperfect..cu alte cuvinte..tu..esti..cam nebun,putin retard,egoist,suferi d'un mare complex de superioritate si de o mare aroganta..si..foarte posibil,esti si virgin...da,stiu,toti o sara pe mn strigand 'Blasfemieeee!!!' in secunda doi....da' chiar crezi tu ca-mi pasa??well..guess what?I don't give a fuckin shit about it!..daca ma acuzati de blasfemie,e ca si cum m-ati cenzura,caz in care tin sa va anunt ca forma de stat in care traim se numeste 'democratie'...si intr-o democratie 'cu adevarat democratica' (asa ca sa citez din mine) cenzura poate fi considerata delict...si-apoi,urli 'blasfemiee' cand vezi un evreu?urli 'blasfemieee' cand vezi un musulman?nu,nu prea iti vine sa urli...sunt doar alte religii, si, protestante sau nu, sunt tolerate de societate si biserica.. ba mai mult, societatea le considera chiar valabile... asa ca am si eu religia mea proprie, nu-i inventata, ci e verosimila si construita pe baza principiilor si cunostintelor mele la 15 ani..eu nu contest existenta unui dumnezeu, ci perfectiunea acestuia...de fapt eu ridic semne de intrebare numa' asupra dumnezeului pe care ni.l ofera biserica..sigur, e gratis,dar cat de costisitor si riscant e de fapt?...in zilele astea, a investi incredere si credinta in biserica e ca si cum ai depune bani la o banca care.i in pragul falimentului.. eu mi-am numit dumnezeul nelu,insa fara sa-mi pun toata nadejdea in el,fara sa ma daruiesc cu totul ca unul care devine fanatic pentru ca si-a ratat viata ...nelu traieste in mine ,face parte din mine ,e acolo inauntru si tot acolo va ramane..nelu meu nu sta printre nori ca zeii vostri,nelu meu e realist si sta la el acasa,in cutia care mi-e asezata pe umeri..nelu ma respecta si il respect,da' in rest nu ne iubim foarte mult..ne certam mereu chiar..din cand in cand il mai las sa se plimbe de nebun pe strada,il mai las sa joace SpongeBob ,si in vama ii place mult...ce ma scoate din sarite e ca nu vrea as recunoasca ca.i virgin!
ada si punct.

tot ceea ce scriu...

As vrea sa scriu despre, dar parca sunt tinut in frau, as vrea sa pot tipa ce ma framanta, dar raman fara glas ...ma trezesc singur intr-un colt de camera intunecata... intind o mana, imi este taiata... ma gandesc ca intr-o realitate alternativa, este indeplinit... nu ma pot droga cu aceasta idee... vad doar praf, urc munti in disperare spre a scapa de framantare, dar ajung fata-n fata si ma-nmoi, imi aduc aminte imagini/secvente placute ...chiar zambesc cand vad in fata ochilor, totodata imi e teama sa nu destram, am preferat ca timpul sa curga cum vrea el, cateodata curge foarte greu... anul acesta mi-am pus o dorinta, nu cred in unelel ucruri ar fi frumos sa fie cum mi-am imaginat in acel moment ...privesc cu drag si cu blandete, inchid ochii si vad, cateodata chiar aud ...totodata plang, poate nu se intelege nimic din ceea ce scriu ... dar e intamplare ciudata, modul cum mi-a iesit in cale, trec zile, trec nopti, uneori albe ...scriu despre, si scriu mult, mai cu tristete, mai vesel, ganduri bune, reprosuri ...evident ma intorc si iar ma inmoi ... sunt in a mea cetate sinistra si intunecata, monstrul legat in lanturi ...urla de tristete, nu-i chiar monstru, poate privesc asa, i-as da drumul, dar mai leg un lant ...poate tot nu se intelge, dar voi scrie in continuare ...pentru aceste lucruri toate voi lasa timpul sa curga, ma regasesc in imagini, ma gandesc cu drag la acel lucru fin, e atat de mult incat si eu ma sperii, nu exista cuvinte.... cuvinte... de cuvintele ar reusi sa descrie, dar sunt atat de simple... as vrea departe, ferit de lumina rece ce bantuie, sa apar si tot scriu si tot scriu, poate voi reusi intr-o zi... o vorba magica, doua cuvinte exista rostite cu teama, pot schimba multe, si voi scrie in continuare, dar totodata ma gandesc, "o prietenie este mult mai puternica decat relatia in sine" ...si totodata, voi scrie in continuare, semnat cu o lacrima ...cookie

respectati javrele din parlament!

suntem obligati sa platim taxele ca sa intretinem javrele din parlament! sa le platim chiriile, benzina, masinile, apartamentele, vacantele, excursiile, masa in restaurante de lux, alocatia separata fata de alocatia noastra pt k bietii copii sunt prea stresati de functia taticului sau a mamicii, combustibilul la avionul personal, iaht & co. sa le facem lor curul mare knd tara noastra mai are un pic si se apropie de un blocaj economic, nu inteleg de ce se plang ei....cu sutele d milioane de euro prin conturi in elvetia, austria, si tot asa... iar p noi nu ne asculta. ei nu au de suferit, ei nu traiesc cu 10 milioane p luna 3 insi, ei nu stiu ce inseamna impozitul, ei stiu doar sa dea legi proaste, sa ne mai ia din venit k sa-si intretina sunca de marlan de pe burta. sa-si tina cururile de parlamentari la soare p plaje de 8 stele prin nu stiu ce statiuni de lux...sau insule exotice... sa se plimbe cu masini de lux... poate k dansi ar trebui sa-si mai miste fundul si cu mijloacele de transport in comun, sa vada cum e sa fi la acelasi nivel cu cei de jos... pt k noi nu putem fi la acelasi nivel cu ei... pt k asta suntem noi... rasa de romani... si dak se poate trece langa cu majuscule sa scriem mare: ROMANI PROSTI! incepand d la cea mai inalta speta din parlament, de acolo incepe hotia, marlania, betiveala, prostitutia si toate celea. pt k ei cer prostituate, pt k ei fura, pt k ei sunt aia kre nu suporta oamenii de jos, noi care le suntem baza, pt k ei o ard gheios prin bodegi, de seara pana dimineata... si dimineata dorm la locul de munca... da dragilor, de oameni k astia suntem condusi... si nu mi-e frica sa afirma... astia ne caracterizeaza pe noi romanii... astia suntem noi si dak nu se va schimba ceva din partea lor... makr noi sa-i schimbam p ei din functie... poate k nu am fost in 90 la locul faptei... dar au fost oameni care au facut istorie, oameni fara cultura, fara posibilitati... si mi-e greu sa cred k aku in secolul vitezei nu se poate face nimic... mi-e foarte greu... de ce in 90 v-ati razvratit knd o duceati mai bine k aku... si in pragul foametei stati cu mainile in san si le umflati burtile marlanilor, javrelor, c****lor din parlament...

Cu stima si mai presus de toate, pt javrele din parlament, inchei Carmen Bindar